DIN CLIPELE CE AU TRECUT....

Farama de zambet,sclipire de joc,o mana rece si un suflet de copil...ramane stinsa doar amintirea unei zile de vare...hipnotizata de refrenul adoratului cantec  ma indepartez de banca ce odata imi era prietena si confidenta...Pe ritm de samba parca ziua e mai frumoasa...
Ma pierd in mireasma putreda si rece a zilei de noiembrie...
Aleea e un loc pustiu,invaluit de o ceata deasa ce nu da voie putinelor raze de soare sa patrunda in acest decor uitat de timp...
Printre griurile colorate un galben pal incearca sa razbata...in desimea cetii stahiile isi arata bratele scofalcite...sunt doar arbori dar azi totul e straniu...
Totul e gol..doar strigatul infrigurat al matei speriate de unica prezenta se aude lasand in urma un ecou..
Lovit de frigul intepator,batranelul ce inveselea parcul cantand la fluier,s-a retras in casuta de la marginea lacului..acoperit de frunze,lacul devine o capcana pentru necunoscatori...
Ritmul vesel persista intr-un peisaj atat de trist si gol...atrasa de notele jucause pasesc catre locul de unde provine...
Obrajii rosiatici dau o nuanta de unicitate in peisajul parasit de culoare...buzele vinetii se ascund in esarfa moale si parfumata..
Ochii mari imprastie sclipiri rapide..vantul imi alunga parul rebel lasand in urma un chip dezgolit,rotund si ratacitor...
Melodia devine tot mai insistenta...dar de unde se aude?...acum stiu...e doar bunica ce ma suna ingrijorata de mica mea escapada....