Camelya

sâmbătă, 2 martie 2013
sâmbătă, 2 iunie 2012
Nuvela
ce tu o traiesti
Culege
spaima si enigme…
O
raza ce n.o poti cuprinde
V.a
schimba cursul vietii tale.
Momentele
de neuitat,
Iubirea
ce o raspandesti,
Helesteul
de cuvinte,
Alina
cald inima ta.
Ireversibila
scapare….
Bucuria
de a fi doar tu
O
strangi in suflet ca trofeu.
Gandesti
ca viata e un joc,
Murmur
de zambet si sclipire,
Iubire,scancet,alinare….
Dorinta
de a fi copil
Aduna.n
suflet doar momente…
Nu
vrei sa uiti,dar vrei sa tipi
Poate
ca ai vrea sa fi iar tu,
Eliberat
de orice griji,simplu dar atat de complicat…
Nu
vrei sa plangi dar vrei sa speri…
Trimiti
un gand si.un zambet cald,
Rostesti
cuvantul cel mai drag,
Urmezi
calea ce te alina,
Tanjind
dupa o noua zi.
Iubesti
clipele ce iti ofera
Nori
de lacrimi,fericire,
Elogii
ce nu le poti uita…
Suferinta
incet dispare,
Privirea
dulce,sclipitoare
E
tot ce vrei sa mai revezi
Curajul
e in palma ta….
Iubirea
ce o vei purta mereu,
Alunga
tot ce a fost mai greu.
Lupta,crede
si vei triumfa!
Amnezie..
Sunt cuprinsa de
un fior atat de necunoscut si totusi atat de strain, de straniu.
Deschid cu greu
pleoapele ingreunate si lumina ma orbeste…
E dimineata..o
dimineata umeda,cruda…privesc cu greu pe fereastra deschisa,acoperita de purpuria
matase ce isi unduieste colturile fragede in adierea vantului.
Tocmai a incetat
ploaia…frunzele incarcate de apa isi poarta greutatea,pe umerii goi,firavi…
In departare
norii fumurii prevestesc o alta ploaie…poarta este deschisa,semn ca cineva e
aproape..ma indepartez usor de fereastra si privesc…
Patul inalt
acoperit de asternuturi albe si ingradit cu panze de borangic imi trezeste un
gand ciudat..alaturi pe micuta noptiera sta o glastra cu flori proaspete si o
carte deschisa pe care nu imi amintesc sa o fi vazut-o…
In oglinda doi
ochi mari,albastrii ma privesc cu indiferenta..buclele stranse-intr-o panglica
alba se revarsa pe umerii reci,pe spatele fin,piersiciu…
Pometii usor
imbujorati si buzele trandafirii dau chipului o nota delicate,pura…sunt chiar
eu dar..atat de diferita…
O mana calda imi
mangaie obrazul…
Un tanar blond,cu
ochi cafenii ma priveste insistent…isi asterne un zambet dulce,dar..necunoscut…
Imi sopteste
cuvinte ce ma linistesc,ma imbratiseaza si imi asterne un mic sarut pe
frunte…da!esti chiar tu! Dar eu…eu cine sunt?
Cu gandul la ea...
Zeci de romane nu ar caracteriza-o
indeajuns,asa cum merita..o fiinta ce pare atat de simpla dar gandurile ce le
poarta o fac atat de complicate..si ma intreb de unde atata putere si
bunavointa dintr-un trup atat de firav?cum de rezista un suflet atat de
bun,innocent intr-o lume atat de dura si neiertatoare?...
Cu un zambet mic si o privire bruna
iti deschide un univers necunoscut,un spatiu in care fiecare om isi gaseste
descrierea profund amanuntita…
Elevul ce lasa in urma un exemplu
demn de urmat atat pentru cei ce pasesc pe acelasi drum cat si pentru cei ce ii
initiaza..
Este persoana care renunta la binele
ei pentru a le fi bine altora si rezultatele o multumesc si o intaresc…
Cu un suflet in care oricine are loc
daca stie sa o cunoasca si sa o inteleaga,poate deveni cel mai bun confident si
un sprijin real..
Genul de persoana pentru care un
sacrificiu spre binele cuiva este un
simplu fleac,un lucru consacrat,fiinta ce nu poate fi indiferenta niciodata si
stie sa aprecieze orice i se ofera,de la un simplu zambet pana la un prieten..
Cu o imaginatie debordanta,reuseste sa
uimeasca si sa impresioneze prin tot ceea ce creeaza cu atata pasiune..
Sinceritatea,creativitatea,abilitatea
o face sa se ridice deasupra tuturor,sa fie unica prin tot ceea ce face si sa
fie apreciata de cei care stiu sa observe adevaratele valori intalnite din ce
in ce mai rar…
Ea reprezinta persoana in care
intotdeauna am gasit un sprijin,un sfat si o observatie care m-a ajutat sa ma
ridic si mi-a dat sperante sa merg mai departe.
As vrea s-o vad plangand doar de
fericire atunci cand visul ei se implineste,cand inima ii bate haotic primind
“trofeul” dupa care tanjeste.As fi un nimic daca as dezamagii fiinta ce are
atata incredere in mine,cea care isi imparte timpul si intreaga viata cu mine.
Pare un copil atunci cand plange si te
imbratiseaza cautand adapost si alinare,dar dincolo de ceea ce multi
vad,traieste un suflet de femeie puternica,rationala,invincibila.Oricat i-ar fi
de greu gaseste in orice suferinta un lucru ascuns ce o face sa zambeasca si un
motiv ce o intareste si o ridica.
Singura durere ce ma apasa zi de zi
este ca de prea multe ori nu este inteleasa desi ea ii intelege pe toti si le
vrea doar binele.
Un suflet pur,o inima curate,o minte
agera,o mana intinsa la nevoie si o vorba dulce e ceea ce iubesc…este
ea..prietena mea…
miercuri, 23 mai 2012
Camelya: DIN CLIPELE CE AU TRECUT....
Camelya: DIN CLIPELE CE AU TRECUT....: Farama de zambet,sclipire de joc,o mana rece si un suflet de copil...ramane stinsa doar amintirea unei zile de vare...hipnotizata de refrenu...
DIN CLIPELE CE AU TRECUT....
Farama de zambet,sclipire de joc,o mana rece si un suflet de copil...ramane stinsa doar amintirea unei zile de vare...hipnotizata de refrenul adoratului cantec ma indepartez de banca ce odata imi era prietena si confidenta...Pe ritm de samba parca ziua e mai frumoasa...
Ma pierd in mireasma putreda si rece a zilei de noiembrie...
Aleea e un loc pustiu,invaluit de o ceata deasa ce nu da voie putinelor raze de soare sa patrunda in acest decor uitat de timp...
Printre griurile colorate un galben pal incearca sa razbata...in desimea cetii stahiile isi arata bratele scofalcite...sunt doar arbori dar azi totul e straniu...
Totul e gol..doar strigatul infrigurat al matei speriate de unica prezenta se aude lasand in urma un ecou..
Lovit de frigul intepator,batranelul ce inveselea parcul cantand la fluier,s-a retras in casuta de la marginea lacului..acoperit de frunze,lacul devine o capcana pentru necunoscatori...
Ritmul vesel persista intr-un peisaj atat de trist si gol...atrasa de notele jucause pasesc catre locul de unde provine...
Obrajii rosiatici dau o nuanta de unicitate in peisajul parasit de culoare...buzele vinetii se ascund in esarfa moale si parfumata..
Ochii mari imprastie sclipiri rapide..vantul imi alunga parul rebel lasand in urma un chip dezgolit,rotund si ratacitor...
Melodia devine tot mai insistenta...dar de unde se aude?...acum stiu...e doar bunica ce ma suna ingrijorata de mica mea escapada....
Ma pierd in mireasma putreda si rece a zilei de noiembrie...
Aleea e un loc pustiu,invaluit de o ceata deasa ce nu da voie putinelor raze de soare sa patrunda in acest decor uitat de timp...
Printre griurile colorate un galben pal incearca sa razbata...in desimea cetii stahiile isi arata bratele scofalcite...sunt doar arbori dar azi totul e straniu...
Totul e gol..doar strigatul infrigurat al matei speriate de unica prezenta se aude lasand in urma un ecou..
Lovit de frigul intepator,batranelul ce inveselea parcul cantand la fluier,s-a retras in casuta de la marginea lacului..acoperit de frunze,lacul devine o capcana pentru necunoscatori...
Ritmul vesel persista intr-un peisaj atat de trist si gol...atrasa de notele jucause pasesc catre locul de unde provine...
Obrajii rosiatici dau o nuanta de unicitate in peisajul parasit de culoare...buzele vinetii se ascund in esarfa moale si parfumata..
Ochii mari imprastie sclipiri rapide..vantul imi alunga parul rebel lasand in urma un chip dezgolit,rotund si ratacitor...
Melodia devine tot mai insistenta...dar de unde se aude?...acum stiu...e doar bunica ce ma suna ingrijorata de mica mea escapada....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)